La data de 18 decembrie 2025, la Universitatea de Stat din Comrat a avut loc o masă rotundă dedicată prezentării și discutării rezultatelor studiului sociologic „Cunoștințe, atitudini și practici privind accesul la informație și încrederea în aceasta” în rândul populației din Găgăuzia și raionul Taraclia. Evenimentul a debutat cu înregistrarea participanților și un coffee-break de bun venit. Mesaje de salut au fost adresate de Liliana Palihovici, președinta Asociației Institutum Virtutes Civilis, Bob Easton, șef adjunct al Misiunii Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova, și Tatiana Kebak, manager de program BREN. În cadrul mesei rotunde au fost prezentate rezultatele studiului sociologic realizat de Asociația Institutum Virtutes Civilis (IVC). Prezentarea datelor a fost susținută de Ruslan Sintsov, consultant în cercetare sociologică. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 408 locuitori adulți ai Găgăuziei și raionului Taraclia, utilizând metoda interviurilor față în față asistate de calculator (CAPI), în perioada 28 noiembrie – 8 decembrie 2025. Cercetarea și prezentarea acesteia la Universitatea de Stat din Comrat au fost organizate în cadrul proiectului „Abilitarea oamenilor și comunităților pentru consolidarea coeziunii sociale”, implementat cu sprijinul IWPR și al Guvernului Regatului Unit. Potrivit datelor obținute, 83% dintre respondenți consideră dezinformarea o problemă în Republica Moldova; 46% recunosc că le este dificil să distingă informația veridică de cea falsă, iar aproape 60% nu întreprind nicio acțiune atunci când se confruntă cu conținut îndoielnic. Doar 37% dintre respondenți se informează zilnic din știri, în timp ce 42% se informează preponderent din rețelele sociale, iar 56% din cercul de prieteni și familie, ceea ce indică o dependență ridicată de surse informale. Nivelul de încredere în instituțiile centrale și mass-media naționale rămâne scăzut: aproximativ jumătate dintre respondenți nu au încredere în mass-media din Republica Moldova în limba română și în comunicarea oficială a autorităților centrale, preferând surse regionale și externe. Studiul acordă o atenție deosebită egalității de gen și coeziunii sociale. Doar 16% consideră că femeile beneficiază de egalitate deplină, iar 62% sunt de părere că normele culturale și tradiționale justifică rolul dominant al bărbaților. Deși peste 80% se bazează pe familie și cercul apropiat în situații de criză, doar 38% cred că oamenii din comunitatea lor se îngrijesc cu adevărat unii de alții. Partea de discuții a mesei rotunde a fost moderată de Lilia Barbaroș, expert în comunicare. Participanții au discutat impactul fragmentării spațiului informațional, al nivelului scăzut de încredere în comunicarea instituțională și al competențelor limitate de gândire critică asupra coeziunii sociale și rezilienței la dezinformare. Liliana Palihovici a subliniat că rezultatele studiului indică un deficit serios de încredere și de competențe de evaluare a informației, ceea ce afectează direct capacitatea comunităților de a face față narațiunilor manipulative. La rândul său, Bob Easton a evidențiat importanța investițiilor în educația media, jurnalismul regional de calitate și dialogul instituțional ca elemente-cheie ale securității democratice a Republicii Moldova. În concluzie, a fost menționat că rezultatele studiului au o valoare practică pentru elaborarea politicilor naționale și regionale în domeniul comunicării strategice, educației media, egalității de gen și consolidării coeziunii sociale.
Rezumatul studiului este disponibil pe site-ul oficial al Asociației Institutum Virtutes Civilis: www.ivcmoldova.org.
