Conferința Științifică Internațională cu participare practică
„Știință. Educație. Cultură”
dedicată aniversării a 35 de ani ai Universității de Stat din Comrat
municipiul Comrat, 12 februarie 2026

Moderatori:

Ivanna Banсova — doctor, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Comrat
Galina Mutaf — doctor în științe pedagogice, șef al Catedrei de Filologie Găgăuză și Istorie, Universitatea de Stat din Comrat
Vitali Sîrf — doctor în filologie, lector universitar, Universitatea de Stat din Comrat

În cadrul Conferinței Științifice Internaționale „Știință. Educație. Cultură”, dedicată aniversării a 35 de ani ai Universității de Stat din Comrat, a avut loc activitatea Secțiunii 6.2 „Limba găgăuză (teorie și practică)”. Secțiunea a reunit filologi, cadre universitare, profesori, doctoranzi și practicieni ai sistemului educațional din Republica Moldova.

Lucrările secțiunii s-au desfășurat atât în format offline, cât și online și au demonstrat nivelul științific și metodologic înalt al cercetărilor prezentate, actualitatea problemelor abordate și orientarea lor practică.

Au fost examinate următoarele direcții principale:

• dezvoltarea vorbirii orale a elevilor din clasele primare;
  • integrarea tehnologiilor de proiect în procesul educațional;
  • utilizarea art-pedagogiei la lecțiile de limbă și literatură găgăuză;
  • particularitățile semantice și morfologice ale limbii găgăuze;
  • probleme și modele ale educației bilingve;
  • cercetări dialectologice și etimologice;
  • studierea limbii și folclorului găgăuzilor în contextul moștenirii științifice a cercetătorilor.

Un interes științific deosebit au suscitat comunicările dedicate câmpului semantic „vorbire” în limba găgăuză, problemelor educației bilingve, precum și analiza lexicului ritual calendaristic în dialectele găgăuze. O contribuție importantă la discuții au adus-o cercetările privind istoria studierii limbii și folclorului găgăuz, în special valorificarea moștenirii științifice a lui Mihail Guboglu.

În cadrul secțiunii au fost discutate următoarele probleme:

– activitatea amplă a scriitorului găgăuz Todur Zanet, inclusiv contribuția sa la păstrarea și promovarea limbii găgăuze și a culturii tradiționale;
– integrarea conținutului educațional prin intermediul proiectelor elaborate de educatoarele din grădinițe;
– utilizarea mijloacelor vizuale și muzicale la lecțiile de limbă și literatură găgăuză;
– educația bilingvă în aspectele sale de modele, metode și aplicare practică;
– studierea numelor de familie ale găgăuzilor legate de activități profesionale;
– cercetarea etimologică a denumirilor pâinilor rituale calendaristice în dialectele găgăuze;
– analiza moștenirii științifice a remarcabilului savant român Mihail Guboglu în raport cu limba și folclorul găgăuzilor.

Participanții secțiunii menționează:

1. Importanța tot mai mare a studiilor complexe ale limbii găgăuze în condițiile unui mediu educațional bilingv și multilingv.
2. Necesitatea implementării active a tehnologiilor pedagogice moderne în predarea limbii și literaturii găgăuze.
3. Importanța păstrării și studierii patrimoniului dialectal și folcloric al poporului găgăuz.
4. Actualitatea unei abordări interdisciplinare în studierea limbii ca fenomen cultural și sociocultural.
5. Importanța cercetărilor științifice orientate spre dezvoltarea terminologiei, semanticii și morfologiei limbii găgăuze.

În urma activității secțiunii se recomandă:

• profesoarei de limbă și literatură găgăuză Maria Cebanova să continue colectarea și analiza materialelor despre viața și activitatea scriitorului găgăuz Todur Zanet, în vederea elaborării biografiei acestuia în format de carte;
• recomandarea către Universitatea de Stat din Comrat și Direcția Generală de Învățământ a Găgăuziei de a organiza prelegeri publice susținute de doctorul în filologie și conferențiarul universitar Evdochia Soroceanu privind teoria și practica cercetărilor etimologice pe baza elementelor culturii tradiționale găgăuze;
• continuarea cercetărilor fundamentale și aplicative în domeniul filologiei găgăuze;
• extinderea cooperării dintre instituțiile educaționale și centrele științifice;
• intensificarea activității de publicare în domeniul lingvisticii găgăuze și metodicii predării;
• implementarea tehnologiilor educaționale inovatoare și a metodelor de predare orientate spre practică;
• susținerea tinerilor cercetători și profesori care activează în domeniul limbii și literaturii găgăuze.

Activitatea Secțiunii 6.2 a confirmat potențialul științific înalt al cercetătorilor și practicienilor, precum și perspectivele dezvoltării filologiei găgăuze în contextul proceselor educaționale și culturale contemporane.