(Leningrad, 1948, după prima călătorie la găgăuzi)

100 de ani de la nașterea lui LiIUDMILA POKROVSKAIA, autoarea gramaticii științifice a limbii gagauze și fondatoarea studiilor gagauze (18.03.1925–07.10.2009)

Apariția primei gramatici științifice a limbii gagauze, prezentată de cartea Liudmila Pocrovscaia "Gramatica limbii gagauze: fonetică și morfologie" (Moscova, 1964), a fost fără îndoială un eveniment istoric și crucial în viața poporului turcic atunci aproape necunoscut – gagauzii. Monografia a devenit platforma științifică, fundația pe care mai târziu s-a dezvoltat una dintre ramurile mari ale turcologiei – studiile gagauze. Se poate spune fără exagerare că studiile gagauze ca știință au fost concepute și născute de cercetătorii ruși: în mare parte datorită turcologilor ruși sau sovietici, limba gagauză a fost descoperită lumii și lumea s-a deschis pentru gagauzi. O întreagă serie de turcologi de renume au contribuit semnificativ la înființarea și dezvoltarea studiilor gagauze ca știință în ansamblu și la studiul limbii gagauze în particular. Interesele lor acopereau domenii diverse: istorie, lingvistică, lexicografie, folclor [V.A. Moshkov, V.V. Radlov, N.K. Dmitriev, Liudmila Pocrovscaia, N.A. Baskakov, E.R. Tenishev]. Pe baza studiului materialelor folclorice ale lui V.A. Moshkov, lingvistul sovietic, specialist în turcologie și legăturile lingvistice turco-slave, Nikolai Konstantinovich Dmitriev (1898-1954) a scris o serie de articole științifice în anii '20–'40 ai secolului XX și a ajuns la concluzia că limba gagauză este lingvistic independentă și a propus „considerarea limbii gagauze ca un limbaj special al grupului turcic” [Dmitriev N.K. Structura limbilor turcice. Moscova, 1962, p. 271]. De aceea, el a considerat necesar, în anii postbelici, să lucreze la crearea unui sistem de scriere pentru limba gagauză. La inițiativa sa, a fost organizată Comisia de Studii Gagauze sub Academia de Științe a URSS, cu sarcina principală de a dezvolta alfabetul limbii gagauze. Doar datorită muncii neobosite a lingviștilor ruși, în ciuda rezistenței și a lipsei de înțelegere din partea liderilor republicani și a cadrelor naționale, a fost adoptat sistemul de scriere pentru limba gagauză. Activitatea științifică și educațională a lui N.K. Dmitriev în domeniul limbii gagauze a fost continuată de eleva sa Liudmila Pocrovscaia. Materialele de cercetare acumulate pe parcursul a aproape jumătate de secol, observațiile și experiențele au fost implementate într-un sistem lingvistic coerent – gramatica științifică a limbii gagauze. Se poate spune cu încredere că Liudmila Pocrovscaia este descoperitoarea uneia dintre ultimele limbi turcice scrise tinere. Fiind rusă din fire, crescută într-o familie de intelectuali, nu doar că a avut un interes științific față de limba unui popor aproape necunoscut – gagauzii, dar a învățat limba, a înțeles și acceptat stilul de viață, obiceiurile și cultura poporului care vorbește una dintre limbile turcice și urmează creștinismul. Și aici, în sudul Moldovei, printre oameni simpli, dar foarte muncitori, departe de cei dragi, Lyudmila Alexandrovna a găsit o a doua patrie și prieteni apropiați. Nu există astăzi niciun gagauz în Moldova care să nu fi auzit de Liudmila Pocrovscaia. Cercetările sale științifice au fost fundamentale și au făcut limba gagauză parte din turcologia sovietică și mondială. Nu există niciun nume mai semnificativ în istoria filologiei gagauze decât Liudmila PocrovscaiaEa a participat activ la crearea sistemului de scriere pentru gagauzi și a prezentat pentru discuție proiectele primului alfabet și al regulilor de ortografie, care au fost aprobate de Institutul de Lingvistică al Academiei de Științe a URSS și de Sesiunea Științifică Republicană de la Chișinău (“Regulile de ortografie ale limbii gagauze”, Chișinău, 1958). Monografiile și materialele didactice scrise de Liudmila Pocrovscaia de-a lungul anilor: “Gramatica limbii gagauze: fonetică și morfologie” (1964), “Sintaxa limbii gagauze în lumină comparativă” (1978), “Limba gagauză modernă (curs de lecții)” (1997), “Sintaxa limbii gagauze moderne ( propoziția)” (1999) sunt astăzi principala sursă de cunoștințe științifice despre limba gagauză pentru profesorii din învățământul superior și general și sunt încă solicitate de gagauzii care studiază limba maternă. În lucrările sale, autorul a sistematizat un vast material lingvistic, a introdus noi fapte științifice în uzul academic, a dat o interpretare științifică a sistemului fonologic, a formării cuvintelor și a gramaticii limbii gagauze, a identificat trăsături specifice ale limbii gagauze, semnele sale sintactice distinctive și a demonstrat în mod convingător independența limbii gagauze. Lucrările Liudmila Pocrovscaia sunt o fundație științifică solidă pentru următoarele generații de cercetători ai limbii gagauze și deschid drumul pentru studiul continuu al morfemelor și al formării cuvintelor, al sintaxei sintagmelor, al sistemului lexical-semantic al limbii gagauze și altele. Activitatea științifică, popularizatoare, pedagogică și organizatorică a Ludmilei Alexandrovna în domeniul lingvisticii gagauze pe tot parcursul vieții sale, precum și serviciul său civic față de poporul gagauz și misiunea sa educațională multifacetică au făcut ca limba gagauză să devină parte din turcologie și subiect de studiu în mai multe științe: istorie, etnologie, cultură și etnografie. Numele lui Liudmila Pocrovscaiaeste pentru totdeauna legat de istoria popoarelor turcice, pentru totdeauna va rămâne în istoria poporului gagauz, va fi mereu legat de limba gagauză și va rămâne pentru totdeauna în memoria vorbitorilor limbii gagauze…