Pe 12 februarie 2026, în cadrul Conferinței Științifico-Practice Internaționale „Știință. Educație. Cultură”, dedicată celei de-a 35-a aniversări a Universității de Stat din Comrat, și-a încheiat cu succes lucrările secțiunea 5.3. „Didactica inovativă: metode, strategii și instrumente digitale de învățare”.

A fost o discuție intensă și productivă despre modul în care se schimbă pedagogia modernă sub influența tehnologiilor și a noilor abordări științifice. Geografia participanților și diversitatea temelor confirmă faptul că: căutarea unor strategii eficiente de învățare este mai actuală ca niciodată.

Moderatorii secțiunii:

· Curteva Oxana, doctor, conferențiar universitar

· Bianova Irina, doctor, lector universitar

În cadrul ședinței au fost audiate rapoarte care au acoperit un spectru larg de inovații – de la rețele neuronale până la sportul incluziv:

Experiența internațională: Rossetti Luigi Umberto (Ph.D., Università degli Studi del Sannio, Italia) a prezentat studiul „Gamification as a strategic tool for improving INVALSI test performance”, demonstrând în practică cum mecanicile de joc îmbunătățesc rezultatele învățării.

Psihologie și pedagogie: Bianova Irina, doctor, lector universitar, a dezvăluit aspectele teoretice ale unuia dintre conceptele cheie în învățare în raportul „Aspectele teoretice ale noțiunii de «interes cognitiv» în pedagogie și psihologie”.

Tehnologii digitale și IA: Curteva Oxana, doctor, conferențiar universitar, a abordat tema actuală a utilizării inteligenței artificiale, prezentând raportul „Aplicarea asistenților bazați pe rețele neuronale în procesul educațional universitar: abordări didactice”.

Incluziune și dezvoltare: Polevaia-Secăreanu Angela, doctor, conferențiar universitar, a elucidat tema importantă a dezvoltării fizice în raportul „Inteligența motrică ca bază a didacticii inovative în educația fizică incluzivă și sportul adaptiv”.

Formare profesională: Tcaci Liubov, doctor în pedagogie, și Levintii Galina, master în pedagogie, au discutat despre „Dinamica subiectivității profesionale a studenților în contextul individualizării educației pedagogice”.

Noi paradigme: Botezatu Liuba, doctor, conferențiar universitar, a intervenit cu un raport conceptual „„Țesut viu 10 x 10” — Didactica postmodernității. Schimbare de paradigmă”.

Mulțumim tuturor vorbitorilor pentru cercetările profunde și discuția vie! Împreună formăm o nouă viziune asupra educației de calitate.

Rezoluția lucrărilor Secțiunii 5.3 „Didactica inovativă: metode, strategii și instrumente digitale de învățare”

în cadrul Conferinței Internaționale Științifico-Practice „Știință. Educație. Cultură”, dedicată aniversării a 35-a a Universității de Stat din Comrat

Data: 12 februarie 2026
Locul de desfășurare: Republica Moldova, orașul Comrat, Universitatea de Stat din Comrat (USC)
Moderatori:
• Curteva Oxana, doctor, conferențiar (USC, Moldova)
• Bianova Irina, doctor, cadru didactic (USC, Moldova)

După ce au ascultat și discutat lucrările participanților din Republica Moldova, România, Italia, Azerbaidjan și Federația Rusă, participanții secțiunii remarcă nivelul științific înalt al cercetărilor prezentate și relevanța problemelor abordate în contextul globalizării digitale și al schimbării paradigmelor educaționale.

Participanții secțiunii constată următoarele tendințe cheie:

1. Transformarea mediului educațional: Tranziția către didactica postmodernistă și necesitatea schimbării paradigmelor de învățare devin condiții inevitabile pentru dezvoltarea universităților și școlilor moderne.
2. Digitalizarea și Inteligența Artificială: Implementarea asistenților pe bază de rețele neuronale, platformelor VR/AR și conținutului media deschide noi orizonturi didactice, solicitând cadrelor didactice dezvoltarea competențelor digitale.
3. Gamificarea și interactivitatea: Utilizarea mecanismelor de joc (inclusiv exemple din testele INVALSI) și a jocurilor de rol s-a dovedit eficientă în creșterea motivației și îmbunătățirea rezultatelor învățării atât în școli, cât și în universități.
4. Psihologizarea și incluziunea: Accentul se mută pe dezvoltarea inteligenței emoționale, „inteligenței motorii” și crearea unui mediu sigur pentru toate categoriile de învățăcei, inclusiv în educația incluzivă.
5. Abordarea bazată pe competențe: Prioritatea este formarea nu doar a cunoștințelor specifice domeniilor (anatomie, chimie, literatură), ci și a competențelor transversale, de cercetare și socio-emoționale.

În urma lucrărilor secțiunii, se adoptă următoarele rezoluții:

1. Implementarea inovațiilor digitale: Se recomandă ca departamentele și instituțiile educaționale să integreze mai activ instrumente de IA și tehnologii VR/AR în procesul educativ, bazându-se pe scenariile metodologice prezentate.
2. Dezvoltarea cooperării internaționale: Se aprobă experiența schimbului internațional de bune practici (în special cercetările colegilor din Italia și Azerbaidjan) și se continuă cercetările comune în domeniul gamificării și al strategiilor de evaluare.
3. Consolidarea orientării practice: Se susține implementarea învățării bazate pe proiecte și mentorat ca metode eficiente pentru formarea subiectivității profesionale a studenților.
4. Perfecționarea metodologiilor incluzive: Se recunoaște importanța inteligenței motorii în sportul adaptiv și se recomandă extinderea acestei experiențe la alte discipline ale educației incluzive.
5. Publicarea rezultatelor: Se recomandă publicarea în volumul lucrărilor conferinței a celor mai interesante lucrări din punct de vedere științific și practic.

Concluzie: Activitatea secțiunii a demonstrat că didactica modernă reprezintă un sistem dinamic, ce îmbină tradițiile pedagogiei clasice cu cele mai noi soluții tehnologice. Participanții își exprimă recunoștința față de organizatorii conferinței pentru crearea unui cadru propice pentru un dialog constructiv.