6 decembrie 2024, la Universitatea de Stat din Comrat s-a desfășurat Conferința științifico-practică „Mediul științific și educațional: realități și perspective pentru îmbunătățirea calității”, ediția a IV-a, organizată de Facultate Cultură Națională. Evenimentul organizat a reunit 34 reprezentanți din diverse țări: Azerbaidjan; Belarus; Moldova, Kîrgîzstan; Uzbekistan; România ș.a. ale mediului academic: savanți și cadre didactice din instituțiile de învățământ superior, profesional tehnic și general, doctoranzi și studenți, confirmând angajamentul comun. pentru asigurarea calităţii învățământului şi îmbunătăţirea ei continuă. Deschiderea Secțiunii 1. „Științe ale educației” a fost marcată de cuvântările mederatoarelor: Maria Ianioglo; dr., conf. univ. și Ioana Axentii, dr., conf. univ. Activitatea secțțiunii a fost facilitate de Maria Vlah, lector univ.
Conferinţa a avut drept scop să scoată în evidenţă şi să discute problemele actuale ale mediului educational; încurajarea mobilității academice și colaborării interuniversitare din țată și din străinătate; promovarea cooperării între oamenii de ştiinţă şi cultură, cadrele didactice, doctoranzi și studenți. Participanții în cadrul evenimentului științific au remarcat că, în societatea modernă, rolul și importanța potențialului creativ științific al personalului didactic, precum și al studenților este din ce în ce mai în creștere. Cel ce învață, studentul, elevul modern este un adevărat subiect activ al propriei educații, dezvoltării personale și devenirii profesionale.
În cadrul activității secțiunii au fost reliefate direcţiile prioritare de cercetare din învățământul superior; s-a urmărit punerea în valoare a celor mai importante realizări și rezultate obținute în contextul investigațiilor realizate de participanții conferinței; s-a evidențiat importanța creării unui mecanism de monitorizare a implementării politicilor incluzive în instituțiile de învățământ.
Creșterea calității procesului didactico-științific și educațional este una dintre direcțiile de bază ale învățământului superior și profesional tehnic. Participanții evenimentului științific, Secțunii 1. „Științe ale educației” s-au concentrat pe o gamă variată de subiecte de interes major, și anume: Constructivismul în contextul noiilor tehnolologii - a comunicat Ioana Axentii, dr., conf. univ., Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul; Comunicarea educațională în realitatea postmodernă – Corina Zagaevschi, dr., conf. unv., Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chișinău; Dezvoltarea competențelor artistico-plastice la școlarii mici – Polina Lungu, dr., conf. univ., Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul; Importanța softurilor educaționale în ameliorarea tulburărilor de limbaj la elevi - Elena Crisan, drdă., jud. Galați, România; Tehnici pedagogice în Judo pentru îmbunătățirea performanțelor sportive - Remus Hillițanu, drd., Institutul de Educație Fizică și Sport, USM; Coeziunea serviciilor educaționale și sociale în educația incluzivă – Valentina Stratan, dr., conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chișinău; Practicarea chinetoterapiei în antichitate – Ecaterina Zubenschi, dr., conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chișinău; Вовлечение обучаемых в учебный процесс посредством интерактивных технологий - Tatiana Velicova, dr., conf. univ., Universitatea de Stat din Comrat; Особенности эмоциональной сферы младших школьников - Алла Присакару, drd. Universitatea de Stat din Moldoca (mun. Chișionău); Информационные технологии и качество знаний по истории – Svetlana Romanova, Colegiu „M. Ciachir” din Comrat ș.a.
În cadrul secțiunii au fost discutate și unele propuneri/sugestii cu privire la organizarea programelor de formare continuă pentru profesori în domeniul educației incluzive, cu accent pe metode de colaborare didactico-socială; introducerea mentoratului pentru cadrele didactice care lucrează pentru prima dată cu copii cu CES; crearea unor centre de consultanță și sprijin socio-psihopedagogic pentru părinții copiilor cu CES; realizarea studiilor periodice pentru identificarea provocărilor și oportunităților din perspectiva diversității culturale; promovarea exemplelor de succes din educația interculturală, educația incluzivă ș.a. la nivel local, național și internațional.
Organizarea unor astfel de evenimente științifice și publicații pe baza rezultatelor lor este o practică pozitivă și promițătoare în activitățile personalului academic, cadrelor didactice și contribuie la formarea unei personalități dezvoltate cuprinzător a diecărui cel ce învață penttru integrarea internațională în procesul creativ științific a tineretului studios.
