În cadrul proiectului UNI HEALTH (Agreement n° KA 220-HED-47/05-10-2023), pe parcursul semestrului au fost organizate și implementate întâlniri de instruire pentru studenții participanți în proiect, având drept scop dezvoltarea abilităților personale de gestionare a stresului. Activitatea este desfășurată de psihologi-pedagogi din echipa UNI HEALTH Liudmila Ibrișim și Stela Cucеrеanu. Ideea principală a componentei psihologice constă în faptul că un stil de viață sănătos ar trebui să se bazeze pe convingeri despre importanța și beneficiile diverselor activități de păstrare a sănătății. În știința psihologică este un fapt de necontestat că viața omului modern este supusă unui număr mare de microstresuri, care influențează negativ organizarea vieții și, ca rezultat, eficiența funcționării organismului uman (procesele metabolice, activitatea sistemului cardiovascular etc.). În acest sens, ideea instruirilor privind managementul stresului a constat într-o scurtă fundamentare teoretică a naturii stresului, discutarea situațiilor stresante tipice pentru tineri și analiza detaliată a particularităților răspunsului personal la stres.
Pe 4 martie 2025 a avut loc prima întâlnire, în cadrul căreia s-au discutat noțiunea de stres, etapele reacției de stres, natura stresului, caracteristicile activității sistemului nervos vegetativ, specificul funcționării sistemului nervos simpatic și parasimpatic. S-au analizat posibilitățile de transformare a stresului în eustres și distres. S-a clarificat ce înseamnă rezistența la stres și care sunt condițiile pentru dezvoltarea acesteia. S-a constatat că, în mod fundamental, fiecare persoană are un nivel diferit de rezistență la stres. Totuși, optimismul participanților a fost susținut de faptul că abilitățile de rezistență la stres pot fi dezvoltate de-a lungul vieții. Instruirea organizată în mod special poate contribui la:
- Extinderea cunoștințelor despre fenomenul stresului și metodele de depășire a acestuia;
- Dezvoltarea abilităților de autoreglare a stării psihofiziologice;
- Actualizarea experienței de depășire cu succes a situațiilor stresante;
- Formarea unor modele de comportament constructiv în condiții stresante;
- Dezvoltarea gândirii raționale și pozitive;
- Dezvoltarea conștientizării propriului comportament.
La a doua întâlnire, care a avut loc pe 11 martie, au fost discutate consecințele distresului asupra fiziologiei, stării emoționale, comportamentului și funcțiilor cognitive ale omului. A fost analizată apariția comportamentului alimentar distructiv ca reacție la stres. Fiecare întâlnire este însoțită de autoreflecția participanților și de discuții despre instrumentele de lucru cu particularitățile reacției la stres. Pe 26 martie 2025, grupul a discutat strategiile de proactivitate, ca abilitate a persoanei de a iniția în mod independent acțiuni și evenimente, de a le implementa creativ și de a-și asuma responsabilitatea pentru ele – o abilitate care ajută la stabilirea priorităților și la evitarea reacțiilor impulsive. În cadrul întâlnirii, participanții au reflectat asupra reacțiilor personale la stres, au identificat comportamentele proactive și reactive și au analizat influența reactivității asupra stării psihologice și fizice a persoanei. La 9 aprilie 2025 a fost desfășurată o sesiune practică cu utilizarea unor instrumente psihologice de analiză a situației. În cadrul lucrului în grup, au fost testate instrumente precum „Cercul grijilor/influenței” și „Piramida lui Dilts”. Aceste instrumente le permit studenților să adopte o poziție mai activă în reacțiile la stres, să înțeleagă că există situații asupra cărora putem avea influență, putem controla și alege, iar în aceste momente este important să acționăm conștient. Totodată, există lucruri care sunt în afara controlului nostru, iar concentrarea asupra lor provoacă doar mai mult stres. Concluzia acestei întâlniri a fost ideea importanței de a ne concentra pe lucrurile esențiale pentru atingerea scopurilor personale și care se află în sfera noastră de influență. Trebuie menționat faptul că formatorii au elaborat materiale teoretice pentru sesiuni, precum și sarcini individuale pe care studenții le pot realiza între întâlniri. Conținutul sesiunilor stârnește un interes viu și un răspuns activ din partea studenților. Apar întrebări, la care încercăm să găsim răspunsuri în cadrul discuțiilor și dezbaterilor. În continuare, urmează să fie discutate resursele personale și să fie sistematizate instrumentele de autoreglare în situații stresante.
